POVESTEA VORBEI

O comunitate relativ izolata ca Muscelul ajunge sa isi creeze un limbaj propriu, uneori hazos pentru cei deprinsi cu rigoarea academica a limbii alteori simplu si dureros de direct. Cumva neinteligibil la prima auzire. Punem aici vorbe care ne-au sunat altfel:

Oameni din Moroieni despre Muscel: " Ce ati cautat fratilor la Muscel ?? ...ca acolo e pitoresc rau de tot"

Tanti Dorica: " Pamantul e fugitiv pe aicea pe la noi"

Tanti Mieluta : "Mai Ovidiu, voi ati avut legata o ata dupa voi..."



Nea Petre Gurgu- cel orb- mai sus de nea Costica : " O viata are omul, nu una buna si una de purtare"

Floarea Gurgu 85 ani : " Barbati-miu .. a murit la 40 de ani.. si pe mine a ajuns sa ma urasca pamantul, buruienile !"

Vali : "Ma, chestia asta cu spalatul e treaba de femei nu de oameni! "

Nea Nicu: "N' avem aici nici biserica nici cimitir. Scoate mortul fum pana jos de cat il zdruncina caruta"

to be continued...
multumim pe aceasta cale prietenului nostru, om priceput in a tine un blog alive si care detesta bibelourile

Dumul oaselor...drumul nimanui

Al cui este drumul?
Al statului ca deh...ar trebui sa aiba grija de oameni?
Al oamenilor ca deh...pe el isi duc duminica la piata cascavalele si cara proviziile?
Al turistilor care se bucura de salbaticie ?
sau si mai bine..
Al celor care il exploateaza si il folosesc pana la desfigurare? Taietori de lemne care rad padurea si desfunda drumurile.

Dar drumul ramane al nimanui.
Ar trebui sa fie artera de viata care hraneste locul si face viata mai usoara. Si totusi un drum ca in palma ar deschide acces usor oricui. Si celor care ar veni si ar abuza si celor care ar veni si ar strica. Asa ca drumul deocamdata protejeaza. Si numai oamenii locului vor putea sa gaseasca oblojelile lui suficiente doar nevoilor lor, cailor, carutelor, poverilor lor nu prea mari.

Drumul nu mai poate fi facut de "autoritatea lumeasca" pentru ca ei nu ii mai pasa de o mana de oameni cu putere de vot nesemnificativa.... Dar oamenii asteapta si spera. Si in fiecare primavara "se vorbeste ca se va face si drumul"
Intre timp lumea imbatraneste, tinerii fug si puterile se subtiaza. Nu trebuie mult, dar trebuie in primul rand vointa comuna a tuturor oamenilor locului. A oamenilor care sfintesc locul si nu lasa drumul sa piara.